Pestera reprezinta o atractie pentru publicul de astazi mai mult decat oricand: sunt sase ideale pentru a vedea Pamantul pe dinauntru, pentru a intra in locuintele oamenilor de la inceputul istoriei. Adevaratele momente ale naturii, pline de caverne intunecoase si stalagmite stralucitoare, multe dintre pesterile spectaculoase au disparut din cauza eroziunii stancilor, a cutremurelor dar mai ales din cauza omului. Dar cele care au supravietuit incanta de fiecare data privirile speologilor si ale turistilor. Eisriesenwelt este una dintre cele mai cunoscute pesteri de pe glob. Fiind cea mai mare pestera cu gheata din lume (masoara peste 42 km lungime in interiorul muntelui), Lumea Ghetarului Urias, cum se traduce denumirea germana, reprezinta o adevarata fascinatie pentru speologi, dar si pentru miile de vizitatori.
Descoperirea pesterii
Pestera a fost descoperita in 1879 de catre Anton Posselt, un cercetator din Salzburg, desi atunci nu s-au explorat decat primii 200 de metrii. Pestera era cunoscuta localnicilor, dar acestia se fereau sa o viziteze pentru ca se credea ca acolo este intrarea catre Iad. Un an mai tarziu, Anton Posselt publica un articol despre aceasta pestera intr-o revista dar va trece ceva vreme pana un alt cercetator sa-i calce "pragul".
Aspect si pozitie geografica
Situata in Austria, in apropierea Salzburg-ului pestera Eisriesenwelt acopera o suprafata de 55.560 km patrati. Inauntrul ei gasim gheata cat sa multumeasca pe toata lumea: 30.000 m patrati. Stratul de gheata atinge in unele locuri grosimi de 20 m. salile impunatoarese desfasoara in interiorul masivului Tennen, iar zidul de gheata de 30 de metrii inaltime de la intrare impresioneaza pe toata lumea. Datorita topirii ghetii din timpul verii, iarna se formeaza numeroase coloane de gheata (stalactite si stalagmite) cu denumiri ciudate - "Uriasii de gheata" , "orga de gheata" , "capela de gheata" , sau "usa de gheata" - lunga de 1775 m. "Uriasii de gheata" s-au creat in urma infiltrarii apei in grotele de calcar acum peste 2 milioane de ani in urma. Astazi, pe pereti, apa se scurge usor dand o culoare superba stancilor de gheata. Totul pare un peisaj mirific dintr-o poveste de Walt Disney.
Explozia turismului in zona
Pestera eschisa vizitatorilor din 29 aprilie pana in data de 26 octombrie a fiecarui an. Desi inauntru e o temperatura foarte joasa, anual peste 200.000 de oameni patrund in teritoriul gigantilor, fiind astfel a doa pestera din lume dupa numarul de vizitatori. A fost amenajata pentru turism de la inceputul anilor 1900, traseul actual fiind lung de peste 800 m. Acesta reprezinta doar o cincime din traseul complet, dar cei care se ocupa de intretinerea pesterii au hotarat ca numarul mare al turistilor ar produce pagube pesterii. Parcurgerea lui dureaza aproximativ doua ore. Pentru cei care nu se inteleg atat de bine cu intunericul s-ar putea sa existe cateva probleme: pestera nu e luminata electric pentru ca lumina sa nu deterioreze peretii de gheata. De altfel, nici fotografierea nu e permisa in interior.
Stiati ca...?
- Numele de Eisriesenwelt nu a fost dat de cel care a descoperit pestera ci mult mai tarziu, de catre exploratorul Alexander von Mork, un reputat speolog ce a condus doua expeditii in interiorul pesterii (1912, 1913)?
- In interiorul pesterii exista si o sala care poarta numele "Catedrala lui von Mork" unde se afla si urma care contine cenusa speologului mort in Primul Razboi Mondial?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu